Abstract in romeno: Schimburile epistolare care vor fi prezentate în acest articol se concentrează asupra câtorva dintre raporturile culturale multiple stabilite de Tristan Tzara, unul dintre fondatorii mişcării Dada, cu interlocutori futurişti antimarinettieni şi cu Guillaume Apollinaire, punând în lumină forţa şi convingerea cu care artiştii de avangardă îşi mărturiseau unii altora apartenenţa orgolioasă la o anumită patrie (cea natală) şi încrederea în justeţea unor idealuri împlinite graţie alianţei „panlatine” din Primul Război Mondial. Făcând trecerea spre piesa lui Matei Vişniec, în "Recviem" (titlul din limba română şi, respectiv, "Le retour à la maison" cel din franceză), elementul memorie câştigă un rol central în economia textului la revizitatea evenimentelor, un secol mai târziu de la consumarea războiului propriu-zis, semnificaţiile trimiţând doar în versiunea din prima limbă a autorului către o memorie încă dureroasă şi plină de interogaţii incomode, cea a dictaturii comuniste, care marchează perioada unei istorii groteşti, ce s-a dovedit capabilă să nege sensul responsabilităţii etice şi colective. Expunerea astfel propusă face posibilă o punte peste timp, compararea situaţiilor indicând cu claritate diferenţa dintre cele două contexte istorice, ilustrate de textele care vor fi comentate. Se prezintă, prin urmare, tipologii de discurs diferite: corespondenţa epistolară, apelând uneori la tonalităţi sumbre, ce iau forma comunicării sau mărturisirii „autentice”, „sincere” şi angajând integral conştiinţa, sensibilitatea şi onestitatea intelectuală şi umană a „emiţătorilor” iar, la polul opus, sarcasmul ludic, când agresiv, când ironic, al unor voci dominatoare care manipulează în mod demagogic memoria istorică a combatanţilor-victime, aceştia din urmă participanţi la evenimente a căror dinamică le va rămâne obscură.

The epistolary exchanges to be presented in this article focus on several of the multiple cultural relationships established by Tristan Tzara, one of the founders of the Dada movement, with futuristic "antimarinettiani" interlocutors and Guillaume Apollinaire, highlighting the strength and conviction with which avant-garde artists confessed to each other the proudly affiliation to a certain homeland (the native one) and the trust in some ideals fulfilled through the "pan-Latin" alliance of the First World War. Turning to Matei Vişniec's play, in "Recviem" (the title in Romanian, and "Le retour à la maison" in French), the memorial element gains a central role, at the review of the events a century later from the end of the wa: the significations are sending, only in the author's first language version, to a still painful memory and full of uncomfortable interrogations, i.e. the one of the communist dictatorship which marks the period of a grotesque history that proved able to deny the sense of ethical and collective responsibility. The proposed exposition makes possible a bridge over time, the situations comparison clearly pointing the difference between the two historical contexts, illustrated by the texts that will be commented upon. There are, therefore, different types of discourse: the epistolary correspondence, that appeals sometimes to drear tonalities, that takes the form of “authentic”, “sincere” communication or confession, and engaging integral the conscience, sensibility and the human intellectual honesty of the “emitters”, and, on the opposite site, the ludic sarcasm, aggressive or ironic, of some dominant voices, that demagogically manipulates the historical memory of combatants-victims, the latter participants in events whose dynamics will remain obscure.

O punte peste timp: accepţiile Primei Conflagraţii de la scrisorile lui Tristan Tzara către interlocutori din Italia până la "Recviemul" lui Matei Vişniec [Un ponte al di là del tempo: le accezioni della Prima Conflagrazione dalle lettere di Tristan Tzara rivolte a interlocutori italiani fino al "Recviem" di Matei Vişniec]

Emilia David
2018

Abstract

Abstract in romeno: Schimburile epistolare care vor fi prezentate în acest articol se concentrează asupra câtorva dintre raporturile culturale multiple stabilite de Tristan Tzara, unul dintre fondatorii mişcării Dada, cu interlocutori futurişti antimarinettieni şi cu Guillaume Apollinaire, punând în lumină forţa şi convingerea cu care artiştii de avangardă îşi mărturiseau unii altora apartenenţa orgolioasă la o anumită patrie (cea natală) şi încrederea în justeţea unor idealuri împlinite graţie alianţei „panlatine” din Primul Război Mondial. Făcând trecerea spre piesa lui Matei Vişniec, în "Recviem" (titlul din limba română şi, respectiv, "Le retour à la maison" cel din franceză), elementul memorie câştigă un rol central în economia textului la revizitatea evenimentelor, un secol mai târziu de la consumarea războiului propriu-zis, semnificaţiile trimiţând doar în versiunea din prima limbă a autorului către o memorie încă dureroasă şi plină de interogaţii incomode, cea a dictaturii comuniste, care marchează perioada unei istorii groteşti, ce s-a dovedit capabilă să nege sensul responsabilităţii etice şi colective. Expunerea astfel propusă face posibilă o punte peste timp, compararea situaţiilor indicând cu claritate diferenţa dintre cele două contexte istorice, ilustrate de textele care vor fi comentate. Se prezintă, prin urmare, tipologii de discurs diferite: corespondenţa epistolară, apelând uneori la tonalităţi sumbre, ce iau forma comunicării sau mărturisirii „autentice”, „sincere” şi angajând integral conştiinţa, sensibilitatea şi onestitatea intelectuală şi umană a „emiţătorilor” iar, la polul opus, sarcasmul ludic, când agresiv, când ironic, al unor voci dominatoare care manipulează în mod demagogic memoria istorică a combatanţilor-victime, aceştia din urmă participanţi la evenimente a căror dinamică le va rămâne obscură.
David, Emilia
File in questo prodotto:
Non ci sono file associati a questo prodotto.

I documenti in IRIS sono protetti da copyright e tutti i diritti sono riservati, salvo diversa indicazione.

Utilizza questo identificativo per citare o creare un link a questo documento: http://hdl.handle.net/11568/1024653
 Attenzione

Attenzione! I dati visualizzati non sono stati sottoposti a validazione da parte dell'ateneo

Citazioni
  • ???jsp.display-item.citation.pmc??? ND
  • Scopus ND
  • ???jsp.display-item.citation.isi??? ND
social impact